In sat, exista o biserica mare ortodoxa unde ne duceam uneori duminica, dar mai des, ne duceam de Pasti. Simteam fiori de cercetare ai Duhului lui Dumnezeu desi eram un copil si nu stiam multe despre Dumnezeu.
In felul meu ma rugam, dar nu-L simteam aproape. Il percepeam ca pe Cel ce este Atotputernic, dar locuieste in Cer.
In casa noastra nu aveam icoane pe pereti…se nasteau multe intrebari in sufletul meu Toate aveau sa prinda un contur in anul
Mama era in varsta de 32 de ani si astepta al saselea copil. Auzind despre tata, a ridicat ochii spre cer plangand in hohote, disperata: Doamne, ce voi face?Ce le voi da sa manance?
Cum ma voi descurca?
Imi amintesc de lacrimile mamei ce cadeau ca un izvor de cristale din ochii ei albastri ca cerul…durerea aceea nu se poate descrie, dar nici taria ce a pus-o apoi Domnul in ea, pentru ca El, Domnul, devenise Tatal nostru…tatal orfanilor si ajutorul vaduvelor. Traiam din plin prin Mila Lui.
Asa am facut cunostinta in suflet cu Domnul ce a devenit sprijinul meu.
Eram in necaz, strigam la El…aveam nevoie de ceva…strigam dupa ajutor!
Au trecut anii si Domnul era credincios mamei si noua de asemeni dandu-ne exact ce aveam nevoie…hrana, protectie , dragoste, calauzire.Marire Lui!
Prin Harul Lui am plecat la Bucuresti, am studiat, am lucrat si tot aici l-am cunoscut pe sotul meu Mitica si ne-am casatorit in anul 1983.
In anul 1984 s-a nascut fiica noastra Bianca-Andreea.
Nu am apucat sa ma bucur prea mult pentru ca am facut o infectie, in urma unei cusaturi de la nastere.
Infectia a urcat apoi in abdomen urmand o operatie grea. Dupa operatie, am facut septicemie pentru ca firele folosite la inchidere erau din acelasi lot.
M-am trezit singura la spitalul ,,Coltea”Bucuresti.
Copilul era lasat la niste vecini, sotul meu era la servici, lucra pe o platforma de foraj marin, in Marea neagra , mama mea era operata la Iasi de hematon cerebral si eu nu stiam…familia mea a pastrat secret stiind ca sunt lauza…,,Cand toti te parasesc, Domnul este cu tine “Psalm 34…
Zaceam intr-un pat de suferinta multipla , tipam si gemeam de durere, nu puteam sa ma ridic din pat, constientizam starea mea si ma rugam Domnului asa cum stiam eu.
Stiam ca sunt pacatoasa si ca nu merit nimic …dar asteptam intr-un fel izbavirea.
Femeile din salon au cerut medicilor sa faca ceva pentru mine, motivand ca ele nu se pot odihni.
Atunci medicii m-au dus la o rezerva, singura, abandonandu-ma atunci cand aveam cea mai mare nevoie de compasiune si dragoste.
Plangeam cu amar in miez de noapte cand am auzit ca mi se comunica prin Duh ca viata mea pe Pamant s-a terminat, trebuie sa plec. Am inceput sa ,,negociez” cu Domnul: Doamne, daca Tu nu ma vei lua si copilul meu nu va ramane orfan asa cum am fost eu…Doamne eu ma voi pocai!
Marturisesc spre Slava si Gloria Lui eterna ca imediat am fost vindecata total.Psm 34:6 ,, Cand striga un nenorocit Domnul aude si-l scapa din toate necazurile lui”.
Dupa ceva timp( minute…poate o ora-doua) m-am dat jos din pat si pana la venirea medicilor( in vizita) am simtit ca a trecut o vesnicie.
Eram atat de fericita, Domnul m-a vindecat, mi-a prelungit viata si ca voi fi din nou la copilasul meu lasat prin vecini.( cuvintele chiar de multumire sunt mult prea sarace sa poata lauda si sa exprime ceea ce transformase Isus).
Medicii au venit la ora 9 dimineata, deschizand cu oarece teama
Mare le-a fost surpriza cand m-au vazut vie si plimbandu-ma prin camera…le-am spus cu mari emotii si entuziasm ca sunt vindecata, s-au mirat si au zis: uite tineretea!!
Pentru ca eu nu am fost in stare sa spun ca Hristos m-a vindecat, Duhul imi tot spunea:haide spune , spune odata ca Dzeu te-a vindecat!. Au constatat ca sunt sanatoasa, mi-au facut analize si perfect sanatoasa am plecat in aceiasi zi acasa.
O perioada destul de lunga am fost tare recunoscatoare si multumitoare Domnului,in sinea mea, astfel incercand sa nu pacatuiesc…dupa cum stiam eu…pacate mari si pacate mici…
Am uitat apoi cu trecerea anilor de respectul Divin si usor am alunecat in pacat de avort…fumat etc
Imi amintesc ca procedam la fel ca inainte de minunea ce-o facuse Domnul, plangeam si ma rugam cand eram in necaz, apoi iar uitam…asa au trecut mai multi ani pana am luat cu adevarat hotararea de a-L urma pe Isus ca Domn si Mantuitor.
In bunatatea Lui, Domnul avea un plan cu mine, dar eu nu stiam cum sa am o relatie cu Domnul.
Am inceput sa simt un gol imens, nedefinit in sufletul meu din ce in ce mai mare.
Incercam sa umplu acest gol despre care aveam sa aflu ca nu se poate umple decat cu Isus.
Incercam sa fac fata tuturor lucrurilor, acasa , la servici si orice responsabilitati aveam, le duceam la bun sfarsit cu ajutorul Dlu,i dar golul mai rau se adancea.
Am inceput sa fumez, sa merg la ghicitori, sa pun acatiste si lumanari in toate bisericile din
In ziua in care ortodocsii sarbatoresc ,, Izvorul tamaduiri” ma rugam cu credinta si am auzit ca mi-a vorbit Domnul cu o voce de neconfundat, venea de aproape si in acelasi timp ca un tunet de puternica, mangaietoare si categorica: De ce esti trista?Nu mai fi trista…m-am ridicat privind in biserica unde nu mai era nimeni , nici femeia de la lumanari nu mai era…m-am uitat si nici preotul nu era in altar…acum eram atat de sigura si totusi veneau cateva indoieli de la Satan.
Domnul nu m-a lasat sa ma indoiesc…imediat mi-a aratat o rezolvare la o parte din tristetea mea, urmand pe rand apoi, multe moduri in care El lucra, pentru a ma increde deplin in El.
Am cunoscut o misionara americanca de Craciun
Eu eram in magazin trista si ma gandeam :Doamne, oare ce ma va mai astepta si anul acesta…ce va mai urma? Aflasem ca am un nodul la san si de la servici se faceau presiuni sa semnez acte pentru a –i sprijini sa fure, eu lucrand atunci contabilitate si eram studenta la Drept.
Domnul nu ma lasa sa fac asta, eu nu vream si ei sefii mei stiau ca urmeaza privatizarea intreprinderii si doreau sa se imbogateasca. Ma amenintau cu pierdera serviciului, cu controale si sugerau diferite metode de a ma determina sa colaborez cu ei.
Jelitza, misionara se ruga sa petreaca un Craciun intr-o familie de romani, (acesta fiind primul Craciun pentru ea si familia ei in
M-am trezit ca o intreb daca vrea sa petreaca la mine acasa Craciunul si am fost chiar surprinsa de acesta…de obicei ma consult cu sotul inainte…ea mi-a raspuns usor emotionata ca va veni cu familia.
A fost totul minunat, eu intrecandu-ma pe mine in pregatiri, dorind s-o surprind cu bucataria romaneasca si habar nu aveam ca atunci Isus mi-a trimis un copil al Sau.
Mi-a vorbit de Hristos si eu chiar eram ofensata…pai si eu cred si ma duc la biserica si sunt crestin…atunci mi-a zis ca trebuie sa-L primesc pe Isus in inima mea si sa nu mai pacatuiesc…a urmat apoi o lunga prietenie ce este si astazi intre noi…datorita Lui Isus.
A venit sa-mi vorbeasca din Cuvant mereu…eu insa eram uneori tare reticenta si progresele mele erau in salturi, mici sau inexistente.
Mi-am pierdut serviciul, aveam sa aflu apoi ca a fost voia Domnului sa plec pentru ca in mediul acela nu ma putea prelucra. Eu am dat intreprinderea in judecata bazandu-ma pe justitie si ca eram studenta la drept, ma bazam pe carale mele si am fost martora unei nedreptati pe fata, intelegand ca numai Justitia Divina este dreapta.
Esecul m-a adus intr-o stare de depresie urata, slabeam pe zi ce trece, fumam, desi stiam ca nu este bine si nu mancam…citeam totusi din biblie psalmi si din obisnuinta ma duceam la biserica.
Intr-o seara cand citeam din Biblie psalmi am auzit vrasmasul spunandu-mi pe un ton batjocoritor:
Nu esti buna de nimic, mama buna nu esti, sotie buna nu esti, du-te si te arunca de pe stabilopozi ca n-o sa te gaseasca nimeni.
Prin Harul Domnului care veghea asupra mea, am stiut ca este vrasmasul si ca nu este bine sa ascult.
Am cazut intr-o rugaciune cum nu stiu sa mai fi facut vreodata si am implorat pe Domnul din adancul sufletului:
Doamne daca vrei ia-ma Tu, daca vrei omoara-ma Tu, daca nu, f a ce vrei Tu cu mine ca eu nu mai pot.
In acel moment intr-o vedenie, Domnul mi-a aratat ca eram in iad si El sta pe marginea iadului tinand un picior in stanga si unul in dreapta iadului, ma tragea de mana mea dreapta afara, tinandu-ma puternic in mana Lui Sfanta.Tot iadul se lupta sa ma tina acolo si Isus lupta pentru mine.Glorie si marire vesnica!. Slavit sa fii pe vecie Doamne!.
Momentele acestea sunt unice, pline de seva sfanta si impresionante.
Chiar si acum cand scriu, vad cu ochii mintii scena si o retraiesc la fel de vie.Esti minunat o Tata scump, glorie Tie!
Au trecut ceva ani de la acest eveniment, rand pe rand Domnul in indurarea Lui mi-a aratat cum a scos duhul de fumat din mine la propriu, cand eu am declarat ca mi-e scarba de pacatul acesta si nu ma pot lasa…
Apoi intr-o zi mi-a indreptat pasii spre biserica penticostala Betel.
Fiica mea era studenta la Arte in Bucuresti si in urma unei sesiuni grele si stresante a facut o paralizie faciala, ii curgea saliva continuu si lacrimile de asemeni.
Cea mai mare parte din familia mea( mama, bunica , surori, frati se intorsesera la Domnul alegand o biserica penticostala, eu inca nu ma hotarasem, nici dupa minunile mai sus mentionate.
Cand fiica mea a venit in weekend bolnavioara, am plans cu amar si am luat-o iar spre bisericile: catolica si ortodoxa , am pus acatiste si apoi am iesit afar,a trista. In gand L-am intrebat pe Domnul: unde sa ma mai duc Doamne?
Si atunci Domnul mi-a spus pe intelesul meu: Du-te si la pocaiti…
Da.Stiam unde trebuie sa ma duc, fara sa –mi fi mentionat si asa am ajuns la Betel,kM 4-5.
M-am trezit ca sunt acasa. Ii vedeam pe toti sfinti si minunati, ma vedeam cea mai pacatoasa si mai de nimic…si dupa serviciul de inchinare am vrut sa plec, dar, Duhul Sfant mi-a poruncit sa nu plec. Eu, cu teama ( parca)dar tot m-am ridicat. Iar mi-a zis: stai, nu pleca. De la amvon a vorbit atunci un frate american si ainvitat sa vina in fata toti cei ce au probleme. Stiind engleza, am fost prima, chiar inainte de a se traduce in romaneste. Fratele m-a intrebat care este problema mea si i-am spus sa se roage pentru fiica mea explicandu-I oarecum problema. S-a rugat o rugaciune atat de scurta care in alte circumstante nu m-ar fi multumit ( poate)
Am crezut categoric si cand am ajuns acasa, fiica mea era complet vindecata.Slavit sa fie Domnul!.
Usor de tot mai saliva, insa in timp ce ma minunam de ceea ce facuse din nou Dzeu pentru sufletul meu…orice urma de boala a disparut.
Eram un om schimbat din zi in zi, mergeam numai la Biserica Betel, dar nu luasem hotararea de a ma abandona total in Mana Domnului, predandu-ma si in biserica sau sa cer botezul.
Am vazut o prietena de-a mea misionara, murind cam intr-o luna si ceva dupa ce a fost diagnosticata de cancer genital.
Domnul mi-a vorbit astfel… cat de trecatori suntem..am hotarat atunci pentru ca si eu aveam nodul la san sa ma apropii si mai mult de Domnul recunoscandu-I dragostea Lui si indelunga-I rabdare cu mine.
Citeam intr-o zi in Biblie si am intrebat :Doamne, este voiaTa sa ma predau intr-o biserica penticostala?... Duhul Sfant mi-a vorbit exact ce scria in Biblie la Matei 11: 28-29.
,, Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati si Eu va voi da odihna.Luati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima: si vetri gasi odihna pentru sufletele voastre.”
Era exact ce imi doream…odihna pentru sufletul meu oboist!
Atunci m-am ridicat( 5 aprilie 2006) auzind ca Biblia si VORBESTE , este Cuvantul Viu...am zis,,Gata Doamne”
M-am predat Domnului in Biserica Betel si dupa program am intrebat de
botezul in apa. Curand am inceput si cateheza..
Botezul prin Harul Domnului a avut loc pe data de 13 august 2006.
Pe data de 11 august 2006 cu doua zile inainte de Botezul in apa, vrasmasul a incercat iar sa-mi puna piedici,dar Domnul a intervenit si de aceasta data aratandu-mi planul Celui rau.
Am avut o vedenie de noapte: eu eram moarta in sicriu si tot o ,,eu’’ m-am dat jos uitandu-ma surprinsa la cei dragi din capela si indreptandu-ma spre iesire: Doamne Isuse,ce-I cu mine moarta in sicriu?
Apoi m-am trezit din somn intr-o stare exact ca dupa moarte, simteam inca ceva rece si greu…am ingenuncheat si m-am rugat dupa cum Duhul Domnului m-a invatat: ,, Tata,daca vrei,te rog sa indepartezi acest pahar de venin de la mine, daca nu faca-se Voia Ta! Amin.
M-am ridicat de pe genunchi, eram complet usurata. Am dormit excelent si am uitat de vedenie cand m-am trezit.
A doua zi sotul meu a avut o interventie chirurgicala,dar seara ne-au lasat sa plecam acasa si sa revenim in dimineata urmatoare pana in ora noua cand doctorul avea sa intre iar in sala de operatii.
Masina noastra,fara nici un motiv nu a pornit in acea dimineata.
Am plecat cu un taxi si la intoarcere eu am alergat spre Judecatorie unde trebuia sa traduc unor americani, pentru care lucram.
Pentru a castiga timp,am incercat sa traversez strada printr-un loc nemarcat,deoarece am vazut spatiu printre masinile oprite, ce asteptau schimbarea semaforului.
Eu vedeam doar cele doua benzi fara sa gandesc ca mai sunt doua in sensul celalalt si pe acolo trec masini .
Am vrut sa fug prin fata unui autobuz cand Duhul Sfant m-a anuntat …PERICOL
Eu atunci am vrut sa ma intorc dar am simtit exact cum Satan ma impingea cu putere sa nu ma pot deplasa inapoi.O masina venea cu viteza din sensul in care ma inpingea Satan si eu nu ma puteam opri.
Am strigat la Domnul, disperata,gatuita parca: Doamneeeeeeeeeeee!
Un vuiet, un suierat de vant a venit si m-a luat…m-a smuls..Am vazut aerul despicandu-se…am crezut ca am murit.. am crezut ca gata…am murit
M-am trezit ca venita din vazduh, lin pe Pamant…cu mainile in sus in adorare…emotionata, stupefiata si ma pipaiam sa vad ca nu aveam nici o rana, am vazut ca fusesem smulsa din gheara mortii…acum eram nevatamata…Doamne totul era deja prea mult pentru mine…
Pipaindu-ma inca vorbeam cu Domnul zicand:
Doamne daca eu ma voi mai indoi vreodata de Tine inseamna ca sunt cea mai nenorocita fiinta de pePamant…si Doamne chiar acum vreau sa-mi cer iertare ca au mai venit uneori clipe de slabiciune,dar mi-am amintit prin Har imediat de minunile Tale si ca tu esti vesnic viu…
Iata ca Domnul a lucrat in viata mea si a familiei mele enorm si inca lucreaza cu semne si minuni, Slavit sa fie El!
Sunt botezata in Duhul Sfant cu limbi de foc. Am fost imbracata in daruri duhovnicesti, marire Tie Doamne!
Il iubesc pe Domnul si-L preamaresc…mi-a iertat mult prea mult..am realizat cat de multe lacrimi si scarba am pricinuit Domnului meu scump.
Domnul Isus mi S-a aratat in TRUP in Biserica Betel …Marire Lui!
A spulberat de multe ori indoiala pe care Satan vroia s-o sadeasca.
O spun spre lauda si Slava Dlui!Eu sunt o mana de tarana ,un pacatos iertat prin Har, doresc sa ma smeresc in Fata Lui si El sa fie vesnic Inaltat.Amin!
Am pacea pe care numai Dumnezeu o da.
Domnul mi-a promis personal( nu prin prooroc) ca sa nu am indoieli cumva:El se ocupa de mantuirea Biancai si a lui Mitica, eu doar sa-I dau Slava. Multumesc Tata!
Preamaresc pe Domnul si ii sfatuiesc pe cei ce nu sunt inca Copii ai Domnului sa nu amane nici o zi…Astazi!sa lase lumea care nu ofera nimic si sa-L urmeze pe Isus Mantuitorul! El este Calea, Adevarul si Viata.
Doar prin El avem parte de Mantuire=viata vesnica!
In cazul meu,Dumnezeu a lucrat astfel,dar nu se stie cum va lucra in viata altora. El este suveran! El decide!
Alege-L pe Isus! Alege viata! Si Domnul care cunoaste toate inimile sa lucreze si sa ne prelucreze dupa Sfanta-I voie. Amin!
Multumesc din suflet Doamne!